În câțiva ani, orașul Măgurele, situat la 12 kilometri de București, va fi Mecca oamenilor de știință din toată lumea. Aproximativ 1.000 de cercetători în fizică și chimie și ingineri din centre internaționale renumite vor veni anual în orășelul românesc, pentru a lucra în laboratorul ELI- NP, Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, care urmează să fie construit în spatele reactorului nuclear din localitate.
Vestea că Bruxelles-ul a aprobat fondurile pentru construcția laserului de la Măgurele, cel mai mare din lume, s-a răspândit rapid. Institutul de Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH ) din localitate, în cadrul căruia se va construi laboratorul, este vizitat zilnic de ziariști români și străini curioși să vadă locul unde se va construi cel mai mare laser din lume.
Citește și Comisia Europeană a aprobat finanțarea cu 180 milioane euro a laserului ELI-NP de la Măgurele
Localnicii își văd în continuare de treabă, dar la sediul INFIN-HH este agitație.
Noul CERN de la Măgurele
Fizicianul Ovidiu Teșileanu, unul dintre oamenii care se ocupă de proiectul european, îi întâmpină pe vizitatori.
Suprafața pe care se va construi laserul gigant se află în spatele reactorului nuclear, unde acum sunt arbuști. „Locul arată părăsit, dar totul va fi aranjat cu parcări, cu clădiri de birouri. Sunt 10 hectare care vor fi amenajate efectiv cu clădiri. Laboratorul ELI- NP va fi noul CERN în lume”, spune fizicianul arătându-ne suprafața cu mulți arbuști.
Primii zece cercetători vor fi angajați până la sfârșitul anului
În prezent, sunt deschise licitațiile pentru construcții, iar în curând se vor face primele angajări. Până la finalul anului, vor fi angajați zece cercetători, studenți și cercetători seniori deopotrivă.
„În total, aici vor lucra 200 de cercetători angajați permanent și alți 50 care vor face parte din personalul administrativ”, a spus Ovidiu Teșileanu.
Interviurile de angajare se vor da în fața unei comisii internaționale formată din experți recunoscuți în domeniile de cercetare. Salariile cu care vor plătiți cercetătorii de aici vor fi comparabile cu cele din marile instituții de cercetare din lume și vor porni de la 2.000 de euro lunar.
Clădirea va fi alimentată cu energie geotermală
Laboratorul gigant de la Măgurele va face parte dintr-o infrastructură europeană de cercetare de vârf care va implica 40 de instituții academice și de cercetare din 13 state membre. Alături de ELI NP vor fi construite alte două laboratoare în Cehia și Ungaria.
Centrul din România va fi cel mai important din proiect. În Ungaria, cercetările se vor axa pe pulsuri ale laserului, în Cehia, se vor capta radiațiile secundare, care apoi vor fi utilizate pentru experimente, iar în România va fi cea mai importantă parte din proiect.
„În România vor fi trei categorii mari de experimente, unele în care vor fi folosite fasciculele de radiație gamma, experimente în care va fi folosit doar laserul și experimente în care se vor combina fascicului gamma cu fasciculul laser, care sunt tehnic cele mai grele și vor avea cele mai profunde implicații de fizică teoretică”, explică fizicianul Teșileanu.
Clădirea care va adăposti laserul din România va fi ecologică. Va fi indepedentă energetic pentru că va fi alimentată cu energie geotermală produsă de 1.000 de puțuri de apă ce vor fi montate simetric pe terenul din spatele reactorului nuclear.
„Va fi o forță electrică enormă. Aici vom crea particule din vid”
Oamenii de știință arată că laboratorul de la Măgurele va produce rezultate importante atât în cercetarea de bază, unde vor apărea fenomene noi, cât și în medicină și radiofarmacie, unde se vor obține noi radioizotopi folosiți în tratamentul bolilor grave precum cancerul.
„De asta noi spunem că va fi un CERN în sensul de centru de cercetări științifice. Va fi o forță electrică enormă. Aici vom crea particule din vid. Câmpul electromagnetic se va tranforma în materie”, a explicat Nicolae Zamfir, directorul proiectului ELI NP.
La Măgurele se vor testa piese pentru centrale nucleare
Colegul lui, Ovidiu Teșileanu, arată că în laborator se pot obține rezultate importante în privința centralelor nucleare. „Cu ajutorul fasciculelor foarte intense de radiație se pot testa într-un timp foarte scurt piese pentru centralele nucleare. Știm că acolo sunt condiții extreme, iar centralele trebuie să funcționeze niște zeci de ani la standarde ridicate. În laborator, prin concentrarea radiației laser și a radiației gamma în puncte foarte mici putem să ajungem la niște concentrații prin care să simulăm în niște zeci de minute funcționarea acestor centrale pentru zeci de ani”, a spus Ovidiu Teșileanu.
Cercetătorii așteaptă rezultate nucleare și în privința deșeurilor nucleare. „În laborator se pot cerceta metode prin care aceste deșeuri nucleare să se descompună mult mai repede, nu în zeci de ani cum se întâmplă în prezent, ci în săptămâni”, a precizat Nicolae Zamfir.
Reprezentanții ELI-NP susțin că în viitor reactoarele nucleare nu vor mai exista. „Vor fi înlocuite cu aparate mult mai eficiente, nepoluante și mult mai sigure”, subliniază Ovidiu Teșileanu.
Radioterapia nu va mai fi atât de invazivă
Unele dintre cele mai importante rezultate se vor obține în medicină și radiofarmacie.” Se vor obține noi radioizotopi radioactivi care se folosesc în medicină. Radioterapia este în prezent mult mai invazivă. Problema acum este că dacă avem o tumoare și trimitem radiația într-o parte a corpului, iar acea tumoare e în interiorul corpului absorbția cea mai mare de radiație se face la intrarea în corp și noi iradiem mult mai mult decât ar trebui”, explică Ovidiu Teșileanu.
Cercetătorii spun că în prezent foarte puțini pacienți au parte de tratament cu radioizotopi, dar dacă s-ar reuși accelerarea cu ajutorul laserului a particulelor, atunci procedura ar fi accesibilă mult mai multor oameni bolnavi de cancer.
Directorul Nicolae Zamfir susține că în privința radiofarmaciei pot fi obținute rezultate foarte bune în privința obținerii de noi izotopi. „Să vă dau un exemplu: ionul radioactiv pentru tiroidă, folosit și pentru diagnostic, și pentru tratamentul cancerului la glanda tiroidă. Se intrevede ca prin folosirea acestor fascicule gamma să se poata crea noi radioizotopi. Prin folosirea acestor fascicule gamma se poate crea așa-numitul Molibden-99 care provine din Technetiu 99 și este cunoscut ca fiind un radiofarmaceutic foarte folosit la bolile cardiovasculare, însă în prezent este extrem de scump. Producerea lui în ziua de astăzi se face numai in reactoarele nucleare, ca produs de fisiune”, a precizat Nicolae Zamfir, directorul de la Eli-NP.
Silicon Valley de România
El susține că după construirea acestui laborator toată zona se va dezvolta, asemeni Silicon Valley din America de Nord. „În general, toate parcurile științifice din lume s-au dezvoltat în jurul unor centre de cercetare. Până acum orașul Măgurele era un oraș al fizicii, pentru că s-a dezvoltat în jurul institutului de fizică. Dar în câțiva an va fi un oraș al tehnologiei, un fel de Silicon Valley de lângă București”, a arătat Nicolae Zamfir. El spune că aici vor fi înregistrate foarte multe patente.
Directorul susține că orașul are nevoie de mult mai multe hoteluri și case care să-i găzduiască pe cercetători. „În prezent există un singur hotel de categoria a doua. E nevoie de decizie politică pentru ca zona să se dezvolte în ceea ce privește turismul și mai ales pe partea de construcție civilă. Noi le-am explicat lucrul acesta autorităților și sperăm că devoltarea va începe cât de curând”, a spus Nicolae Zamfir.
În total, investiția de la Măgurele va fi de 293 de milioane de euro, bani proveniți din fondurile structurale. Laboratorul de la Măgurele va fi dat în funcțiune în 2017, odată cu celelalte două laboratoare din Cehia și Ungaria.